Cine este adolescentul acuzat că a trimis 500 de mesaje de amenințare către școli și spitale?
Un tânăr de 17 ani, elev la un liceu din Capitală, este considerat principalul suspect într-un val de amenințări cu bombă și crime trimise către sute de școli, spitale, grădinițe și secții de poliție din întreaga țară. Mesajele, însoțite de imagini șocante preluate de la atacuri reale din SUA, au stârnit panică și declanșat o investigație de amploare.
Conform autorităților, adolescentul a fost surprins de polițiști pe stradă, în drum spre școală, și încercase să-și distrugă telefonul la vederea acestora. În timpul perchezițiilor, i-au fost confiscate un telefon mobil și un laptop, care urmează a fi examinate pentru a se stabili dacă ele au fost folosite la trimiterea mesajelor. Se pare că suspectul folosea un VPN pentru a-și ascunde identitatea digitală.
Surse oficiale indică faptul că băiatul nu era la prima abatere de acest gen. Din 2023, el se afla sub monitorizare a autorităților americane — FBI solicitase extrădarea lui pentru acuzații de terorism și pornografie infantilă. Instanțele românești, însă, au respins până acum cererea de extrădare, argumentând că suspectul era minor când au fost făcute acuzațiile și invocând diferențele legislative dintre SUA și România.
În timpul audierilor, adolescentul a manifestat momente de agresivitate. De asemenea, ancheta ridică un alt detaliu controversat: acesta ar fi avut complice o fată de 14 ani, originară din Prahova, cu care ar fi luat legătura online și ar fi pus la cale planul de amenințări.
Autoritățile au deschis un dosar penal sub acuzația de terorism, iar starea mintală a tânărului urmează să fie evaluată de experți pentru a se stabili dacă are discernământ și dacă poate fi tras la răspundere pentru faptele imputate.
Psihiatri care au analizat cazul afirmă că nu este exclus—având în vedere conținutul, frecvența și natura mesajelor—ca adolescentul să fie un individ vulnerabil, influențat de traume, izolare sau expunere excesivă la violență în mediul online. Ei avertizează că răspunsul la un astfel de caz nu trebuie să fie exclusiv penal, ci trebuie completat cu măsuri terapeutice adecvate.
